Ura mea tampita

Credeti ca e usor sa fi eu?Credeti ca e usor sa-ti constientizezi in fiecare clipa potentialul si sa nu poti face nimic in privinta lui?Ca esti ratat.Si neputincios. Si te zbati ca un vierme zi de zi, neincetand sa te miri de banalitatea propriilor tale simturi...Sa fi indignat ca esti plat, ca esti fad, ca esti insipid, dar sa nu fi in stare decat de indignare stupida. Sa traiesti doar pentru clipe ca acestea cand stai in pat si inima iti bate intr-un ritm numai al ei :Ratat-Ratat-Ratat-Mori-Ratat-Ratat-Ratat-Mori. Si sa iti ia 15 minute sa te gandesti daca vei avea puterea sa te ridici din pat doar sa-ti scrii gandurile tale undeva, doar sa faci CEVA. Si in sfarsit cu o umila satisfactie sa scrii aceste gadnuri. Ura! Am reusit.
Neincetat sa te roada gandul propriei tale neputinte. Sa visezi lucruri marete. Sa nu indeplinesti nici unul. Si iarasi sa te roada asta. Sa vrei macar sa plangi, dar sa nu poti. Ca e mai comod sa ai mintea goala de ceea-ce-cu-adevarat-conteaza. Sa-ti vina sa-ti dai chiar si un pumn in cap, sa rozi tastatura, sa plangi, sa plangi...dar sa nu faci decat sa-ti inghiti nodul din gat. Si sa astepti sa mai treaca o noapte. Sa o iei de la capat.
Oameni buni eu vreau sa traiesc! Dar in loc de asta nu fac decat sa mor mai mult in fiecare zi. Si sa devin mai patetic. A se vedea acest post.

Despre El, partea II

Extrase din discutia mea cu colegul meu de camera, fiul lui dumnezeu , Micutzu.
Sa presupunem ca exista dumnezeu. Ca exista acea entitate superioara noua. Nu este un lucru greu de imaginat. La fel cum si eu pot fii dumnezeul unei maimute (pot sa-i dau un bat peste cap, pot sa o "traznesc" cu un baton electric, pot sa o vindec, sa ii dau banane, sa ii dau drumu, sa o conditionez sa stea in genunchi in fata mea, etc..) asa pot exista la fel de bine alte fiinte excesiv de evoluate care sa fie dumnezeul nostru. Din fericire pentru orgoliul nostru ele(presupunand, cum am zis ca ar exista) nu se manifesta. Perfect!
Asta inseamna ca sunt liber (din perspectiva asta bineinteles). Nu sunt obligat sa ma rog Lui, sa cersesc mila, sa-mi pun nadejdea in ajutorul lui divin, nu ma astept la blagoslovirea vietii mele. DACA ar venii intr-adevar respectiva entitate (aici iarasi presupunem prin absurd ca ar avea nevoie de rugile si plecaciunile unui vierme) si mi-ar face cunoscut faptul ca o sa ma striveasca DACA nu o sa zbier tare Iarta-ma Doamne! evident ca m-asi conforma imediat si asi deveni sluga lui umila.
Dar cum "daca" este doar un cuvant de analiza si nu reprezinta nimic concret, eu nu o sa cred vorbele unor nespalati( generalizez, stiu, my bad) si a unei carti(a se citi biblia) care nu se deosebeste cu nimic de Povestea Porcului.
A, ba da se deosebeste. Povestea Porcului nu manipuleaza.

Despre chestii

Adica cine se uita vrodata la olimpiade pe tabela cu locurile 10-....? Eu nu..poate rudele.Poate vecinii ocupantului nefericitului loc. Poate locuitorii unei tari anonime(vezi tara curenta) consolati cu gandul "lasa ma, macar a fost".
Nationalismul e o mare porcarie. Ce sens are sa te zbati, sa te agiti, sa votezi, sa discuti, sa fii xenofob pentru o intamplare. O intamplare ca te-ai nascut tocmai aici. Stiu...stiu..Daca toti ar avea aceeasi mentalitate nu ar mai fii progres. Nationalism->Razboi->SS Enterprise Pe dracu! Edison nu a inventat becul sa scape numai americanii de lumanari. Eu traiesc pe pamant. A nu se confunda cu Terra. Pe pamant..adica bucatica mea limitata. Adica pana vad eu cu ochii la un moment dat. De la mine pe balcon pana in strada si blocurile vecine. Ala e pamantul meu. Hawaii, Zimbabwe sau Groenlanda pot fii la fel de bine si Epsyxtron din galaxia Sh. Eh...puteti sa ziceti "pai bine ma poti sa strangi bani si sa mergi acolo....nu este irealizabil". Ba da! La fel de bine POT sa strang o sacosa de carti de credit si actiuni si sa ma criogenez si cine stie POATE peste 23875123 de ani chiar o sa vad Epsyxtron.
POT!
Eu de exemplu sunt adeptul realitatii virtuale. Nu asi avea nici un motiv sa nu fiu. Este IDENTICA cu "realitatea" noastra de zi cu zi. Numai ca mai buna. De fapt ce este Realitatea? De unde sa stiu? Mie creierul imi interpreteaza semnalele primite de la senzorii mei. De unde stiu eu ca ceea ce vad este real? Pai stiu ca nu este real. Stiu ca tot timpul ma uit in trecut datorita vitezei luminii. Stiu ca lucrurile au alte culori decat ochii mei le pot percepe. De unde stiu eu ca voi sunteti reali?Dar in fine deviem si-o dam in Matrix.
Pe cand realitatea virtuala....Sunt tot ce vreau in ea. Sunt zeu. Sunt erou. Am orice femeie vreau, cum o vreau, si-mi satisface orice fantezie. Si eu sunt fericit in ea(in realitatea virtuala, nu in femeie). Atat conteaza, nu? Ce cautam cu totii necontenit? Fericire. Banii, masina , dragostea, ambitia, catelu,etc... au un singur scop.
Mi-e somn. Continuam maine. O sa incerc sa nu mai fiu asa haotic si sa nu mai trec de la olimpiade la star trek. Sa fim mai expliciti, nu? Hmm ma gandesc sa-mi structurez totul pe tematici specifice.

Azi ma cred destept

Ca ieri am luat salariul. Primul meu salariu. Ca azi m-a exaltat mesajul calculatorului...No errors found...Compile succesful! Am reusit sa inving...Artificial intelligence is no match for natural stupidity.

Cica prea brusc

Cica am terminat prea brusc. Nu-i adevarat.. Doar ca am rontait covrigul de jur imprejurul macului, si acum sa ne infruptam din el...sa-l lasam sa se topeasca incet pe limba, sa-l simtim cum ne invadeaza papilele...ah sinergia gustului!
Iisus este prietenul meu.
Sfarrr.....sfff....
Ah ce putin a durat. Da a meritat.
Dar nu ne putem oprii aici. Prea putin. Mai luam un covrig...Doamne de ce nu-s facuti covrigii cu mai mult mac?Raspunsul este evident..
Normal ca este prietenul meu. E un nume la fel ca oricare altul. Putea sa-l cheme Alexandru, Marian sau Ioana..Este cel pe care il blestem cand ceva nu merge cum trebuie. Atunci ma uraste. Am picat un examen: Iisus ma uraste. Imi rup pantalonii cand cad de pe bicicleta :Iisus ma uraste. El tace malc. E genial! E cel mai bun prieten imaginar pe care un om il poate avea...Asta desigur cat timp esti constient ca este imaginar. Daca ai cazut pe panta schizofreniei de masa numita generic "credinta"(da dragilor credinte false, idei absurde, prieteni imaginari, voci inexistente sunt simptomele schizofreniei) si deja o iei prea in serios gluma cu Iisus....ar trebui sa-ti pui niste semne de intrebare.
Off dar al doilea covrig nu-mi da atat de multa placere ca primul...Sunt nesatisfacut. Nu trebuia sa ma arunc iar in aceasta vesnica polemica. Presimt ca o sa ma scald in trivialitate. Pentru ca ce poate fii mai banal decat sa discuti despre lucruri evident de logice?
Ipso dixit.Ergo sum.

Erata

Mi-e frica de penibilitate. Mi-e groaza de voi pseudo-cultii mei intoleranti. Fara ironie.
Sper ca nu o sa ma prinda si pe mine febra blogului....ca deja simt stimularea fertila a neuronilor..Mmmm dulce masturbare intelectuala......

De meditat..

Asi fii vrut sa fiu nebun...Aveam o scuza. De fapt nu mi-e rusine cu gandurile mele. Chiar daca uneori sunt perverse, meschine, sadice, malefice, ipocrite, superficiale sau pur si simplu tampite. Stiu ca si voi le aveti. "Educatia" m-a incastrat bine. Nu o sa imi permit mie niciodata sa apuc o baba de tatele care ii atarna pana la buric desi gandul il am. Desi stiu ca mi-ar provoca cel mai profund dezgust...sunt tentat sa o fac. Ma abtin..toata viata mi-e limitata de abtineri. Spune saru'mana la doamna. Sterge-te pe nas ca ai iaurt. Cedeaza locul mosului. Fa-ti cruce cand treci pe langa biserica.
Nu vreau sa zic saru-mana doamnei.Ma c*c pe ideea de doamna! Cu ce e ea mai buna ca mine ca sa o blagoslovesc cu aceasta formula? Ca are vro doi plozi si ca merge cu nasu pe sus de zici ca are si altceva in cap decat o alta reteta de a face gogosari murati sau oare ce-o sa se faca Maria Isabela Gonzales in episodul urmator caci tocmai a prins-o don Miguel de Barvosa sarutandu-se cu Fernandao?
Nu vreau sa ma sterg pe nas de iaurt!Ce?O sa provoc dezgust lumii care o sa ma vada asa?Dimpotriva o sa le mai dau un motiv de amuzament..Si in plus nu cred ca poate face rau...poate ma scapa de punctele negre...Bine asi avea o problema daca vin mustele...
Da-l incolo pe mos. Sa stea in picioare...nu cred ca o sa moara..Sper...adica nu langa mine. Nu-mi plac oamenii care mor. Si oricum asta e legea vietii. La animale cum e? Ala batran sau ranit sau handicapat e lasat in urma. Fara regrete. Fara vaicareli. Off si acum umanistii din voi o sa zbiere..Dar noi nu suntem animale! Dar tu ce o sa faci cand o sa fii batran? Cum nu suntem animale? Cum ce-o sa fac cand o sa fiu batran?O sa mor. Evident ca o sa plang si o sa fiu ipocrit uitand brusc de ideile mele lipsite de experienta si de bun simt. Si o sa-mi chinui copiii si nepotii rugandu-i sa aibe grija de mine....Si ce daca ma contrazic?Am dreptate.
Hmmm...fa-ti cruce cand treci pe langa o biserica...asta e cea mai "tare" dintre toate...
Si cu toate astea eu le fac dragii mei prieteni obscuri. Fiindca sunt slab. Si las.

Despre mine

De fapt tot blogul o sa fie despre mine. Sau despre gandurile mele si ce ma framanta pe mine.
Eu.
Sunt un student mediocru dintr-un oras mediocru dintr-o tara mediocra. Nu excelez in nimic. Nu am nicio realizare. Nu am facut nimic special. Eu doar sunt. Nu sunt cu nimic mai bun sau mai rau decat ceilalti. Nu am nici macar depresii. Nu prea ma exaltez usor. Cateodata iubesc. Nu fac scoruri mari la testele de iq. Nu am o memorie buna. Material fac parte din clasa de mijloc. Sunt oarecum amuzant. Cateodata sunt si mai destept ca altii. Cateodata nu. Nu am ambitie. Ghinioane nu prea am avut. Si cu toate astea imi place sa pozez in victima. Vreau sa fiu fericit. Fumez. Visez sa fiu alien.Visez sa fiu special. Visez sa fiu mutant. Sa fiu omul erou. Sa fiu printul de pe cal alb care salveaza printesa si sa-i dau si vro doi pumni lu' balauru' rautacios si ursuz. Visez sa am o dragoste ca in piesele shakespeariene. Dar desigur cu happy-end. Am si parti feminine. Am si parti masculine.
Dar inca nu v-am zis totul despre mine....Va urma..

Salut

Ce pot sa zic...Sa incep cu scopul acestui blog. Vreau sa-mi pun gandurile in scris. Vreau sa am un motiv ca sa le scriu...Nu am putut niciodata sa mi le pun pe foaie. Am nevoie de asta. Mai mult pentru mine bineinteles. Am o gandire structurata si totusi haotica. O sa observati voi cititorii mei virtuali ca sunt ciudat. Relativ ciudat. O sa va intrebati desigur de ce nu mi le scriu in notepad..sa mi le pastrez pentru mine daca pentru mine sunt. E pai aici este buba.Imi place atentia.Imi doresc cati mai multi vizitatori, cat mai multe comment-uri, cat mai multa atentie. De ce? Ca ma iubesc desigur! Ca sunt orgolios. Ca ma cred destept, ca vreau sa ma aprecieze lumea..sa zica "mama ce inteligent e asta", sa-mi gadile EU-l si eu sa ma gudur recunoscator pentru asta. Sa-mi hraniti dragostea de sine. Desigur ca risc mult prin asta. Normal ca nu o sa ma simt deloc bine daca nu o sa-mi citeasca nimeni ce scriu..Sau mai rau sa nu discute nimeni despre ceea ce scriu..pentru ca desigur spunandu-va asta o sa fiti mai reticenti in a ma face pe mine sa ma simt bine..Dar nu-i nimic...eu tot ma iubesc..O sa va ziceti ma macar asta e sincer. Da sunt perfid! Vreau sa va atrag cu sinceritatea mea. Dar destul cu introducerea, sa trecem la subiect.